Compresoarele și limitatoarele sunt amplificatoare speciale ce sunt folosite pentru a reduce registrul dinamic (dynamic range) – intervalul dintre cel mai slab și cel mai puternic sunet. Utilizarea compresoarelor poate face înregistrările și mix-urile live să sune mai curat, controlând nivelurile maxime ale track-urilor pentru a putea avea un volum general mai mare. În plus, multe compresoare, atât hardware cât și software, au sound-ul propriu și vor contribui la “colorarea” sunetului general. Compresia poate fi folosită și pentru a scoate în evidenta un track, dar dacă folosești prea multă compresie, poți deteriora materialul audio. Pentru cei ce nu sunt familiarizati cu compresoarele, o bună întelegere a elementelor de bază îi va face să priceapă ce face compresia și îi va ajuta să o foloseasca în avantajul lor.
În funcție de compresorul pe care îl utilizezi, și dacă este o unitate hardware sau un plug-in, există unii parametri de control comuni pe care îi vei folosi pentru a dicta comportamentul efectului de compresie. Vom vorbi mai jos despre câteva dintre elementele de bază ale compresiei. Compresorul pe care îl folosești poate sau nu poate includă toate aceste elemente, dar dacă întelegi ce face fiecare dintre acestea vei putea lucra cu o gamă largă de compresoare.
THRESHOLD
Cu threshold stabilești nivelul la care începe efectul de compresie. Numai atunci când nivelul trece peste pragul (threshold-ul) stabilit, semnalul audio va fi comprimat. În cazul în care threshold este stabilit la -10 dB, doar vârfurilor de semnal ce se extind peste acest nivel li se va aplica compresie. Unde semnalul nu depășeste -10dB nu va fi aplicată compresie.
KNEE
“Knee” se referea la modul în care compresorul aplică compresia. De obicei, compresoarele oferă una din cele doua variante posibile sau iți permit o alegere comutabilă între “hard knee” și “soft knee”. Unele compresoare permit o selectie în orice poziție între cele două tipuri de knee. Așa cum vedeți în diagrama alăturată, “soft knee” permite o compresie mai fină, mai treptată comparativ cu “hard knee”.
ATTACK TIME
Acesta se referă la timpul necesar pentru ca semnalul să devină pe deplin comprimat după ce a depășit pragul (threshold-ul) selectat. Timpii de atac mai rapizi sunt deobicei între 20-800 μs (microsecunde) iar cei mai lenți între 10 și 100 ms (milisecunde) în funcție de marca și tipul compresorului. Unele compresoare exprimă “attack time” în dB pe secundă.
RELEASE TIME
Acesta reprezintă literalmente opusul Attack time-ului. Mai precis, reprezintă timpul necesar pentru a trece de la semnalul comprimat înapoi la semnalul original necomprimat. Release time-ul va fi mult mai mare decât timpul de atac, variind, în general, între 40-60 ms și 2-5 secunde în funcție de unitatea cu care lucrezi. Release time-ul poate fi exprimat în dB/secunda în loc de timp. Pentru o funcționare normală a compresorului, release time-ul trebuie să fie cât mai scurt posibil, fără a se produce acel efect de “pompare” cauzat de activarea și dezactivarea ciclică a compresiei. De exemplu, dacă timpul de eliberare este prea scurt iar compresorul oscileaza între modul activ și cel inactiv, semnalul dominant (deobicei dat de chitara bass sau de toba mare) va modula într-un fel ce va produce un zgomot de fond ca o “respirație” distinctă.
RATIO
Acest parametru este deseori înteles greșit. El specifică pur și simplu cât de mult va fi atenuat semnalul. Vei găsi o gamă largă de rapoarte (ratio) disponibile în funcție de tipul de compresor și producătorul acestuia. Un raport 1:1 (unu la unu) este cel mai mic raport și reprezintă “gain al unității”, sau, cu alte cuvinte, nici o atenuare. Aceste rapoarte de comprimare arată cu câți decibeli va fi atenuat semnalul ce depășește pragul (threshold-ul) setat anterior. De exemplu, un raport de 2:1 indică faptul că semnalul ce depășește valoarea threshold-ului cu 2bB va fi atenuat până ce va depăși threshold-ul cu 1 dB, sau că un semnal ce depășește threshold-ul cu 8 dB va fi atenuat până ce valoarea acestuia va depăși threshold-ul cu doar 4 dB. Un raport de compresie de 3:1 asigură o compresie moderată, un raport de 5:1 o compresie medie iar de 8:1 o compresie puternică. Rapoartele între 20:1 (douazeci la unu) și ∞:1 (infinit la unu) sunt folosite pentru a se asigura ca un semnal să nu depaseasca pragul (threshold-ul). Diagrama alăturată arată rapoartele de comprimare care se referă la semnalele de intrare și iesire și ilustrează modul în care setarea ta a raportului de compresie va afecta semnalul de asamblu.
OUTPUT GAIN
Deși în general, procesul de compresie este conceput ca un proces în urma căruia rezultă un semnal mai puternic, cu volum mai mare, acesta atenuează de fapt semnalul de ieșire. Aici intervine “output gain” sau “gain-ul de compensare”. Poți folosi “output gain”-ul pentru a compensa atenuarea efectuată de compresor. Unele compresoare îți pot indica vizual atenuarea totala în dB. Astfel vei putea ști cu exactitate cât de mult “output gain” va trebui aplicat.
Tipul de compresor pe care îl alegi va juca un rol important în “sound”-ul general. Unele modele de compresor vor avea “attack time” și “release time” diferite față de alte modele, iar altele vor suna mai modern sau mai vintage în funcție de componentele interne. Iată o lista cu cele mai faimoase 4 tipuri de compresoare și o scurtă descriere a modului în care acestea sunt diferite:
- TUBE
Probabil că cel mai vechi tip de compresie este compresia pe lampa. Compresoarele pe lampa tind să aibă un raspuns mai lent (“attack time” si “release time” mai lent) decât alte tipuri de compresoare. Din această cauză, compresoarele pe lampă “colorează” sunetul mai vintage, efect imposibil de realizat cu alt tip de compresor.
- Optic
Compresoarele optice afectează dinamica unui semnal audio prin intermediu unui LED și a unei celule optice. Cu cât amplitudinea semnalului audio creste, LED-ul emite mai multă lumină fapt care provoacă celula optică să atenueze amplitudinea semnalului de ieșire.
- FET (Field Effect Transistor)
Acest tip de compresor emulează sunetul dat de compresoarele pe lampă dar are circuite pe bază de tranzistori.
- VCA (Voltage Controlled Amplifier)
Acest tip de compresor foloseste circuite integrate. Astfel de compresoare sunt mai ieftine decât cele optice sau cele pe lampă dar dau și mai puțină “coloratura” sunetului.
Nu există reguli clare atunci când vorbim despre compresarea sunetului. Totuși, speram că sfaturile de mai jos să te ajute să folosești cu succes compresorul.
- O practică uzuală și recomandată este de a aplica o compresie “blanda” în diferite etape de-a lungul proceselor de înregistrare/mix/master mai degrabă decât aplicarea unei compresii excesive într-un singur punct.
- Ascultă întotdeauna cu atenție în timp ce adaugi compresie. Aceasta poate afecta negativ timbrul unui instrument. Asta se poate întâmplă pur și simplu din cauza tipului de compresor folosit, dar de cele mai multe ori este din cauza tonului instrumentului. O compresie rapidă pe instrumente cu vibrato larg va demonstra acest efect.
- Începe cu un raport mediu de compresie, între 2:1 si 5:1. Setează “attack time” mediu-rapid iar “release time” mediu. Acum crește valoarea “threshold” până compresia va reduce semnalul cu 5 dB. Setează “output gain”-ul să compenseze atenuarea de 5 dB. Acum creste “attack time”-ul până când efectul este notabil și apoi mai scade puțin din “attack time”.
- Experimentează folosind ca efect o compresie puternica. Poți obține sunete faine compresând foarte tare sunetul curat dat de un Fender Strat de exemplu.
- Dacă ai de gând să folosești compresie asupra unui întreg mix, trebuie să fii foarte atent. În foarte multe tipuri de muzică comercială va exista o linie de bass cu un nivel destul de constant. Dacă folosești compresia pentru a contracara un semnal mai puternic (cum ar fi o porțiune de trompetă), volumul întregului mix va scădea iar linia de bass va crea acel efect de “pompare” despre care am vorbit mai sus. Această problema poate fi evitată prin folosirea unui compresor multiband. Acest tip de compresor va împărți semnalul în mai multe intervale de frecvență și îți va permite să le comprimi separat.
- Pănă la urmă, lasă-ți urechile să fie judecătorul final. Dacă sună bine, e bine!