Cum aleg si cum folosesc microfonul potrivit

Si pe scena dar si in studio, microfonul este prima veriga din lantul sistemului audio. Noi ne vom concentra la microfoanele pentru live. Ce tip de microfoane sunt mai bune pentru live si cum faci sa le folosesti la capacitate maxima.

Tipurile de microfon

Indiferent ce tip de microfon alegi, exista doi factori la care trebuie sa fii atent: Directionalitatea (capacitatea microfonului de a capta o sursa de sunet anume fara sa capteze si alte surse de sunet) si cat de robust este acel microfon. Exista doua tipuri de microfoane pentru sistemele PA.

Microfoanele dinamice sunt mai rezistente si pot capta surse de sunet puternice, de aceea, sunt foarte des folosite. Totodata nu fac zgomot atunci cand sunt manevrate si sunt folosite de obicei de solistii vocali. Neajunsul este ca sunetul nu este atat de rafinat ca la alte tipuri de microfoane, insa in live diferentele sunt neglijabile.

Microfoanele cu condensator sunt folosite de obicei la inregistrari, datorita raspunsului in frecventa excelent si abilitatii de raspuns la schimbarile de volum rapide (cum ar fi la percutie). Sunt mai fragile decat microfoanele dinamice si au nevoie de alimentare – fie folosesc o baterie interna, fie au nevoie de “phantom power” (+ 12,+ 48 V). Cu toate astea, microfoanele cu condensator construite pentru live sunt din ce in ce mai rezistente dar, din cauza sensibilitatii la manevrare, de obicei sunt montate pe stative.

Doua tipuri de microfoane condenser sunt mai raspandite:

Microfoanele cu diafragma mica, sunt mai sensibile deci redau foarte bine schimbarile de volum.

Microfoanele cu diafragma mare, tind sa aiba un sunet mai cald si sunt folosite de obicei pentru inregistrarea vocilor in studio.

Un al treilea tip de microfon (ribbon) este rareori folosit live pentru ca este foarte sensibil si fragil.

Amplasarea microfoanelor –Orice microfon trebuie plasat astfel incat sa capteze sunetul pe care il doresti. Dar pentru asta trebuie sa stii cateva lucruri de baza.

Directionalitatea microfonului

Aceasta are o importanta cruciala pentru microfoanele de live de la care iti doresti sa capteze o anumita sursa de sunet, ignorand-o pe alta – de exemplu nu vrei ca microfonul de voce sa capteze si instrumentele aflate pe scena. Fiecare tip de microfon are un tipar de captare diferit, pentru aplicatii diferite. La fel cum e si pentru camerele video. Ele “vad” doar o parte din ce putem vedea noi dar exista si camere video panoramice etc.

Microfoanele cardioid (unidirectionale) capteaza doar sunetele direct din fata microfonului. Astfel, acest microfon poate fi indreptat catre vocal sau instrument. Cele mai populare astfel de microfoane de la M-Audio sunt SoundCheck (un tip de microfon robust, dinamic)

Microfoanele hypercardioid (cunoscute si sub numele de supercardioid) au o zona de captare si mai ingusta. Sunt alegerea perfecta pentru un vocal dintr-o trupa foarte galagioasa.

Microfoanele omnidirectionale preiau sunetul din toate directiile. Pot fi folositoare la conferinte la care vorbesc mai multe persoane si nu ai cate un microfon pentru fiecare iar volumul general nu este foarte mare.

Probleme ce pot aparea la amplasarea microfoanelor:

Efectul de proximitate este cel mai pronuntat la microfoanele dinamice cardioid – cu cat te apropii de microfon raspunsul la frecventele de bass creste aparent. Cantaretii cu tehnica de microfon buna folosesc acest efect in avantajul lor. Pe partile mai moi, mai sentimentale, vor tine microfonul mai aproape de buze pentru a exagera frecventele de bass si astfel se creeaza un sunet mai cald. Te poti folosi de efectul de proximitate si cand inregistrezi chitari acustice, daca ai nevoie de un sunet mai plin. Indiferent de situatie, fie te folosesti de efectul de proximitate, fie il compensezi. Legea patratului invers specifica faptul ca nivelul sunetului scade dramatic cu cat microfonul este mai departe de sursa de sunet. Aceasta poate fi o problema majora pentru solistii care nu au tehnica de microfon si canta ba foarte aproape de microfon, ba foarte departe, fara sa modifice volumul sunetului emis.

Unghiul in care se afla microfonul fata de sursa de sunet afecteaza tonul. In general, atunci cand orientezi diafragma microfonului direct catre sursa de sunet, rezulta sunetul cel mai clar posibil. Totusi trebuie sa fii atent. Unele microfoane au diafragma in capat in timp ce altele sunt facute sa preia sunetul din lateral. Daca asezi microfonul in unghi, obtii un sunet mai moale, mai delicat, putin atenuat.

Odata ce ai inteles lucrurile de mai sus, iti va fi mult mai usor sa decizi cum sa preiei diverse surse de sunet. De exemplu, sursele cu volum mai mic necesita amplasarea microfonului mai aproape, dar s-ar putea sa fii nevoit sa scazi raspunsul in frecventele de bass, pentru a compensa efectul de proximitate. Cu sursele de sunet cu volum mai mare, cum ar fi instrumentele de suflat, poti pune microfonul mai departe putin si nu vor fi diferente majore de volum chiar daca instrumentistul se misca. Atunci cand pui microfon unui amplificator de chitara, ai mai multe optiuni. De obicei microfonul se pune la mijlocul boxei, dar diferite amplasamente creeaza tonuri diferite.

Optimizarea sunetului

Acum, ca te-ai prins cum sa alegi si sa amplasezi un microfon, iata cateva ponturi despre optimizarea sunetului:

Unele microfoane pot avea urmatoarele comutatoare:

On/Off – Acesta e de folos atunci cand microfonul se plimba din mana in mana, sau e nevoie sa acordezi instrumentul sau pur si simplu simti ca nu poti impiedica un stranut.

Low-cut filter – Acesta reduce frecventele joase. Daca un vocal sau un lector are probleme cu consoanele si se aud “pocnete” la fiecare B sau P, sau efectul de proximitate devine o problema, porneste acest filtru.

PAD – De la acest comutator reduci sensibilitatea microfonului. De exemplu, un amplificator de chitara poate fi prea puternic si microfonul transmite semnal prea mare. Daca pui in functiune acest comuntator vei minimiza distorsiunile.

Feedback-ul:

Feedback-ul (microfonia) are loc atunci cand semnalul din boxe ajunge in microfon si este astfel amplificat din nou. Problema microfoniilor tine de mai multi factori: amplasarea boxelor, setarile de pe mixer si microfoanele. Daca folosesti microfoane unidirectionale care nu sunt indreptate catre boxe si eviti efectul de proximitate, sansele sa se produca feedback devin minime.

Sunetul artificial:

Daca folosesti doua microfoane  sa preiei un instrument, cum ar fi pianul, pot aparea probleme de faza/antifaza, daca fiecare microfon preia cate o portiune diferita din unda sonora. Daca mixerul are un buton de faza, incearca sa activezi aceasta optiune la unul din canale si problema se rezolva. Mai multe informatii despre cum poti evita aceasta problema intr-un post viitor.

Zgomotul dat de respiratie:

Consoanele puternice, cum ar fi “p” sau “b” pot produce zgomote. Aceeasi problema poate fi creata de suflu. Aceasta problema poate fi rezolvata cu un filtru ce se pune intre vocal si microfon.

Conectica:

Cablurile se folosesc pentru conectarea diverselor elemente dintr-un sistem PA. Ele duc semnalul de la un element la altul. In postul urmator vom vedea cum alegi cablurile potrivite si cum obtii cel mai bun randament de la cablurile tale

Pe viitor vom posta un filmulet in care vom testa diverse microfoane si preamplificatoare de microfon.

Share